-
Motivul de casaţie când s-a dispus în mod greşit încetarea procesului penal încalcă egalitatea în drepturi?
Recursul în casaţie reprezintă o cale de atac extraordinară iar aşa cum am mai precizat în articole anterioare aceasta poate fi formulată doar în anumite condiţii. Cazurile când hotărârile pot fi supuse recursului în casaţie sunt strict şi limitativ prevăzute de lege. Acestea sunt reglementate în art. 438 C. procedură penală iar unul dintre cazuri…
-
Judecătorul de cameră preliminară poate exercita două funcţii judiciare?
În procesul penal se exercită mai multe funcţii judiciare şi anume funcţia de urmărire penală, funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată, funcţia de judecată. Menţionăm că potrivit art. 3 alin. 3) C. procedură penală în desfăşurarea aceluiaşi proces penal,…
-
Sintagma “anumite activităţi” din conţinutul infracţiunii de ucidere din culpă este lipsită de claritate?
Infracţiunea de ucidere din culpă este încriminată de Codul penal în art. 192 şi putem afirma că aceasta constituie una dintre cele mai dese infracţiuni săvârşite. Potrivit alineatului 2 din articolul menţionat anterior se pedepseşte şi uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau…
-
Graţierea înfracţiunilor de corupţie, din nou subiect de dispută!
Ştirea momentului este că senatorii juriști au votat miercuri un amendament prin care se grațiază persoanele condamnate pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influență dacă prejudiciu se recuperează. Acest amendament a atras un val de critici şi s-a susţinut că se doreşte punerea în aplicare a O.U.G. 13/2017 dar sub altă formă,…
-
Recursul în casaţie, subiect de sesizare CCR
Legislaţia penală prevede ca şi căi extraordinare de atac contestaţia în anulare, recursul în casaţie, revizuirea şi redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate. În ceea ce priveşte recursul în casaţie, art. 434 alin. 1) C. procedură penală prevede că pot fi atacate cu această cale de atac deciziile pronunţate de…
-
Infracțiunea de conflict de interese, motiv de sesizare al ÎCCJ
Infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată în vechiul Cod penal fiind preluată de actuala lege penală. Acest tip de infracțiune de conflict de interese presupune fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un…
-
Este funcționar public profesorul din învățământul preuniversitar de stat ?
Se spune că „atunci când un stat nu își plătește profesorii, copiii sunt cei ce plătesc în cele din urmă.” (Guy Bedos) Însă, de multe ori, și profesorii plătesc cu propria libertate atunci când se constată că au solicitat sume de bani și se apreciază că fapta respectivă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare…
-
Sintagma “prejudiciu estetic grav şi permanent” din cadrul infracţiunii de vătămare corporală este constituţională!
Infracţiunea de vătamare corporală este definită în Codul penal, art. 194, ca fiind lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice care a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe: o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav şi…
-
Legiuitorul poate decide care sunt infracţiunile pentru care este permisă împăcarea părţilor!
Potrivit legislaţiei penale împăcarea părţilor poate interveni în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiu şi dacă legea o prevede în mod expres. Trebuie să avem în vedere însă că împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la citirea actului…
-
Motivul excepţiei de neconstituţionalitate a fost soluţionat. Ce va decide Curtea Constituţională?
Împotriva soluţiilor pronunţate de judecătorul de cameră preliminară se poate face contestaţie. Art. 347 alin. 1) C. procedură penală prevede că în termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor părţile şi persoana vătămată pot face contestaţie iar aceasta poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor. Împotriva acestui articol de lege a…