-
ICCJ. Depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin sintagma „depășirea atribuțiilor puterii judecătorești”, ca motiv de recurs, se înțelege incursiunea autorității judecătorești în sfera autorității executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constituție și legile organice, instanța judecătorească săvârșind acte care intră în atribuțiile altor organe.
-
ICCJ. Recuperare cheltuieli de judecată
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că cererea de încuviințare a executării silite în cazul în care debitoarea nu are sediul social în România, aceasta nefiind constituită în conformitate cu formele de organizare a societăţilor, reglementate de legislaţia românească, competența de soluționare revine, conf0rm art. 651 alin. 1 C. proc. civ., instanţei în…
-
ICCJ. Noţiunea de domiciliu
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în litigiile de muncă, ceea ce interesează în stabilirea competenţei teritoriale este locul unde reclamantul locuieşte efectiv. Astfel, dacă domiciliul înscris în actul de identitate nu corespunde cu domiciliul stabilit în fapt, domiciliul din actul de identitate nu poate primi eficienţă. În speță, reclamanta locuieşte efectiv…
-
ICCJ. Cheltuielile de judecată
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în recurs nu pot fi formulate critici privind cuantumul cheltuielilor de judecate acordate de instanţa de fond, întrucât proporţionalitatea onorariului avocaţial cu valoarea ori complexitatea cauzei şi cu munca prestată de avocat reprezintă o chestiune de temeinicie, lăsată la aprecierea instanţei în faţa căruia se solicită…
-
ICCJ. Trimiterea concluziilor scrise
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune suspendarea cauzei în cazul trimiterii concluziilor scrise de către parte prin care solicita judecarea în lipsă, prin e-mail chiar în ziua ședinței de judecată și primirea acestora de către completul de judecată după închiderea ședinteți de judecată. În speță, Înalta Curte a reținut culpa…
-
ICCJ. Noţiunea de „sentinţe arbitrale”
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin „sentinţe arbitrale” se înţeleg nu numai sentinţele date de către arbitrii numiţi pentru cazuri determinate, ci şi acelea care sunt date de către organele de arbitraj permanente cărora părţile li s-au supus (conform art. I pct. 1 şi 2 din Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea…
-
ICCJ. Rolul activ al judecătorului
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în calea de atac a recursului nu se poate invoca omisiunea instanţelor de fond şi de apel de a ordona din oficiu probe pe care părțile nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii. O astfel de critică este interzisă de art. 254 alin. 6 C.…
-
ICCJ. Lămurirea înțelesului dispozitivului
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în procedura reglementată de art. 281 indice 1 alin. 1 C. proc. civ. de la 1865 sunt permise doar lămurirea înţelesului dispozitivului şi înlăturarea dispoziţiilor potrivnice, nu şi lămurirea considerentelor deciziei sau modificarea soluţiei pronunţate de instanţa de recurs, prin adăugarea unor dispoziţii suplimentare care nu…
-
ICCJ. Competenţa teritorială
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că art. 126 alin. 1 C. proc. civ. permite părților ca, în cazul proceselor privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot dispune, să deroge de la dispoziţiile care reglementează competenţa teritorială de ordine privată, prin alegerea unei alte instanţe decât cea care, potrivit…
-
ICCJ. Sumele reprezentând impozitele locale datorate pentru bunuri valorificate în procedura insolvenței
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie: Prin Decizia nr. 12/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: