În ultima perioadă se desfășoară o campanie de dezinformare pe rețele sociale și preluată de unele publicații la adresa Băncii Naționale a României (BNR), prin difuzarea în mod repetat de informații false, scoase din context sau denaturate.

Chiar dacă BNR a răspuns în mai multe ocazii la toate atacurile lipsite de fundament, observăm că acestea sunt reluate din dorința de a spori notorietatea celor care le utilizează fără discernământ. În acest context, pentru corecta informare a publicului, considerăm utilă reluarea următoarelor explicații:

1. BNR nu este instituție bugetară. A lega situația financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio rațiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obținut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiții, apreciem că este contradictoriu și ilogic a acuza banca centrală că obține profit și, în același timp, a susține că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR.
2. Salariile în BNR, care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii obținute ca urmare a desfășurării operațiunilor specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referință, în medie cu 7%, în timp ce salariul mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult). Creșterea cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat și faptului că BNR a avut funcții noi de îndeplinit în urma noilor cerințe legislative, ceea ce a condus la noi angajări, dar și promovărilor și a politicii de recompensare a performanței referitoare la acordarea de creșteri salariale. A confunda creșterea cheltuielilor cu personalul cu creșterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporții.