Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

”    Dacă principiul reparării proporţionale a prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene prevăzut de art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 presupune restituirea doar a sumelor pentru suprafeţele cu privire la care s-au constatat nereguli sau pentru toate suprafeţele ce fac obiectul cererilor de subvenţii.”

ÎCCJ reamintește că și în literatura de specialitate s-a arătat că regula restituirii în întregime a finanţării primite nu trebuie absolutizată. Astfel, soluţia trebuie nuanţată în cazul în care nu întreaga finanţare a fost obţinută pe nedrept. De exemplu, dacă inculpatul foloseşte documente false, inexacte sau incomplete doar pentru a justifica, de exemplu, obţinerea ultimei tranşe, nu există nicio raţiune pentru a-l obliga şi la plata sumelor obţinute anterior în mod legal şi folosite potrivit destinaţiei.

Prin Decizia nr. 190/2025 ÎCCJ a admis sesizarea și stabileşte că repararea prejudiciilor cauzate de nereguli cu privire la fonduri europene, ca obiect al acţiunii civile în procesul penal, presupune refuzarea sau retragerea doar a sumelor cu privire la care s-au constatat nereguli (neregularităţi).